O apreciere din exterior asupra activitatii pe care o prestam poate fi inlesnita prin
prezentarea modului in care gandim. Preocuparile noastre initiale au fost centrate pe probleme psihologice abstracte ( ambiguitate, incertitudine,etc.). Pe de alta parte, experienta profesionala acumulata timp de 12 ani ca psiholog intr-o firma cu peste 1500 de angajati (-> CV ) si interminabila tranzitie catre o societate democratica ne-au condus catre o abordare mult mai pragmatica a domeniului psihologic. Concluziile la care am ajuns sunt pe scurt urmatoarele :
Multe din situatiile reale in care s-au aflat persoanele, grupurile,organizatiile, si institutiile, etc. din spatiul nostru social nu aveau corespondent in psihologia traditionala. Afirmatia este valabila pentru comportamentul si mentalitatea factorilor enumerati.
Societatea (post)comunista se defineste prin aceea ca sub "ceva" se ascunde "altceva". Discrepanta dintre starile " de drept" si starile "de fapt" , dintre ce "se spune" si ce "se face" este uluitoare.
Exista inca o discrepanta semnificativa intre ceea ce vor oamenii si ceea ce fac institutiile si organizatiile oficiale ( de stat ).
In unele cazuri poate fi identificat un conflict major intre vointa membrilor unei firme, organizatii, institutii si directia in care merge respectiva organizatie ( e ca si cum firma,organizatia merge "la dreapta" si oamenii merg "la stanga" sau invers).
In (post)comunism organizatia umana a fost blocata pe toate variabilele care o definesc.
Problemele comunicarii,colaborarii,etc - relatiile umane in general au in etapa de tranzitie o pondere diferita ( mult mai mare) decat in societatea occidentala.
In conditiile tranzitiei este nevoie de asistenta psihologica.
